În urmă cu 41 de ani, în seara zilei de 4 martie, la ora 21:22, în zona Vrancea s-a produs un puternic seism care a afectat mai multe zone ale ţării noastre, fiind cel mai puternic cutremur din istoria modernă a României.

 

 

Magnitudinea acestui cutremur a fost de 7,2 grade pe scara Richter, cu o mişcare combinată pe verticală şi orizontală, având o durată de aproximativ 55 secunde. Urmările au fost devastatoare: 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe afectate/prăbuşite. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti, unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.

Cutremurele de pământ, numite şi seisme, sunt zguduiri bruşte şi de scurtă durată ale unor porţiuni din scoarţa terestră. Cauzele interne (din interiorul Pământului) sunt cele mai frecvente, mişcarea plăcilor tectonice reprezentând principala cauză a producerii seismelor, pe lângă vulcanism şi alte prăbuşiri de strate. În cazul mişcărilor convergente a două plăci tectonice şi mai ales în procesele de subducţie, se creează tensiuni enorme. Când se produce detensionarea, au loc cutremurele de pământ.

Mişcarea seismică fiind un eveniment imprevizibil, apărut de regulă prin surprindere, este necesar să cunoaştem bine modul şi locurile care pot asigura protecţie în toate împrejurările: acasă, la serviciu, în locuri publice, în mijloacele de transport etc.

Timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru realizarea unei oarecare protecţii este foarte scurt. Din acest motiv, se impune cunoaşterea unor reguli de comportare şi măsuri de protecţie în caz de cutremur pe care trebuie să le realizăm atât înainte de producere, pe timpul cutremurului, cât şi după ce mişcarea seismică a trecut.

Pentru a preveni urmările dezastruoase ale cutremurelor, un rol important revine informării şi instruirii tuturor cetăţenilor cu privire la regulile de comportare înainte, pe timpul şi în perioadele următoare producerii acestora.

Având în vedere aceste aspecte, Ministerul Afacerilor Interne - Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a demarat, la finele lunii ianuarie 2015 - Campania Naţională de Informare şi Pregătire a Populaţiei „Nu tremur la cutremur”, având ca scop principal informarea corectă a cetăţenilor cu privire la modalităţile prin care se pot proteja împotriva unui seism. În cadrul acesteia sunt aduse la cunoştinţa populaţiei informaţii despre măsurile de pregătire a locuinţei în caz de cutremur, măsurile privind pregătirea individuală şi a familiei pentru a face faţă unui seism, precum şi comportamentul care trebuie adoptat pe durata şi după producerea acestuia.

În acest sens, Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Basarab I” Dâmbovița a desfăşurat pe parcursul anului trecut, continuând şi în acest an, activități de informare a populației specifice campaniei.

Serviciul Pregătire pentru Intervenţie şi Rezilienţa Comunităţilor din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Basarab I” Dâmbovița reaminteşte cetăţenilor următoarele:

REGULI DE PREGĂTIRE ANTISEISMICĂ, PROTECŢIE, COMPORTARE ŞI ACŢIUNE A POPULAŢIEI ÎN CAZ DE CUTREMUR

CUM NE PUTEM PREGĂTI PENTRU UN CUTREMUR

REGULI DE COMPORTAMENT ÎN TIMPUL UNUI CUTREMUR

CE TREBUIE SĂ FACEŢI DUPĂ TERMINAREA CUTREMURULUI

 

COMPARTIMENT

INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE